Acasa Despre Noi Servicii Medicale Echipa Medicala Galerie Foto Video Parteneri Contact Pagina Pacientului EN

Clinica Somesan - Servicii Medicale Baia Mare
 
Rezultate Medicale


Cod Acces:

Servicii Medicale
» Alergologie si Imunologie Clinica
» ATI
» Bronhoscopie
» Cardiologie
» Chirurgie Generala
» Chirurgie Pediatrica
» Chirurgie Plastica si Estetica
» Chirurgie Toracica
» Chirurgie Vasculara
» Consiliere nutritionala
» Dermatologie
» Diabet si Boli de Nutritie
» Diagnostic al Afectiunilor Mamare
» EMG + EEG
» Endocrinologie
» Endoscopie digestiva
» Epidemiologie
» Examinari medicale siguranta transporturilor
» Explorari functionale
» Farmacie cu Circuit Deschis
» Farmacie cu Circuit Inchis
» Fiziokinetoterapie - Recuperare
» Gastroenterologie
» Genetica Medicala
» Ginecologie
» Hematologie
» Laborator de Analize Medicale
» Masaj
» Maternitate
» Medicina Fizica si Balneologie
» Medicina Interna
» Medicina Muncii
» Nefrologie
» Neonatologie
» Neurochirurgie
» Neurologie
» Neurologie pediatrica
» Oftalmologie
» Oncologie
» ORL
» Ortopedie
» Ortopedie Pediatrica
» Pediatrie
» Pneumologie
» Pneumologie Pediatrica
» Psihiatrie
» Psihologie
» Radiologie Dentară
» Radiologie si Imagistica Medicala
» Reumatologie
» Sali de Operatie
» Sterilizare
» Stomatologie
» Stomatologie - Chirurgie BMF
» Unitate de Transfuzie Sanguina
» Urologie
Medicina Interna

In cabinetul de MEDICINA INTERNA ofera consultatii de specialitate:

DR. POP MIHAELA DIANA

DR. CONDREA AURORA

Dr. ONEA CODRUTA

Sef Lucr. Dr. CHIS IRINA

Medicina Interna este una dintre cele mai importante si vaste ramuri ale medicinei. Medicina Interna se ocupa cu diagnosticul, terapia si prevenirea bolilor organelor interne (afectiuni pulmonare, cardiovasculare, digestive, renale, boli de sange).

Servicii de medicina interna:

CONSULTATIE;

CONTROL;

ECOGRAFIE ABDOMINALA;

ECOGAFIE DOPPLER ARTERE MEMBRE INFERIOARE;

ECOGRAFIE DOPPLER VENE MEMBRE INFERIOARE;

EKG;

INTERPRETARE ANALIZE.

 

ULCERUL GASTRO-DUODENAL

Ulcerul gastric (UG) si ulcerul duodenal (UD) reprezinta afectiuni cu localizare anatomica diferita, dar care au in comun factori etiopatogenici multipli si evolutie cronica, caracterizata prin episoade de activitate simptomatice sau asimptomatice care alterneaza cu perioade de remisiune cu tendinta spontana spre vindecare sau complicatii. Din punct de vedere histopatologic ambele localizari reprezinta intreruperi circumscrise, unice sau multiple ale continuitatii peretelui gastric si/sau duodenal, insotite de o semnificativa reactie fibroasa care incepe la mucoasa si care poate penetra pana la seroasa.

In literatura medicala afectiunea se mai intalneste sub numele de boala ulceroasa sau ulcer peptic. Aceasta ultima denumire a fost valabila atat timp cat agresiunea clorhidropeptica era considerata factor etiopatogenic unic. In prezent, alaturi de agresiunile clorhidropeptice s-au demonstrat rolul patogen al germenului Helicobacter pylori precum si importanta factorilor de aparare, ceea ce face ca termenul de ulcer peptic sa nu mai fie corespunzator.

Epidemiologie

Estimarea incidentei si prevalentei reale a UG si UD depinde de metodologia de studiu si de acuratetea metodelor utilizate pentru diagnosticul acestei afectiuni (clinic, radiologic sau endoscopic).

Incidenta reprezinta numarul de cazuri noi care apar intr-un anumit interval de timp intr-o populatie data.

Studiile efectuate intre 1963-1968 in districtul Copenhaga au gasit o incident de 0,13% pentru UD, de 0,03% pentru UG si de 0,02% pentru ulcerul dublu. Incidenta UD creste cu varsta ajungand la 0,3% la barbatii peste 75  aniIncidenta UG creste brusc incepand cu 40 ani.

Prevalenta reprezinta numarul total de cazuri (cazuri noi + cazuri vechi) care exista intr-o anumita perioada de timp la o anumita populatie. Datele existente considera ca prevalenta clinica se situeaza intre 5-10% din popu­latie. Prevalent calculata pe baza studiilor necropsice este insa de 21-29% la barbati si 11-18% la femei.

Tendinta generala.. Incepand din anul 1970 se constata o scadere lenta dar continua a incidentei ratei de spitalizare, a complicatiilor si indicatiilor chirurgicale.

Tendinta ciclica. Semnaleaza aparitia de noi cazuri si cresterea numarului de cazuri in cursul lunilor de toamna si iarna.

ETIOPATOGENIE

In ulcerogeneza sunt implicati factori de mediu si alimentari, factori genetici, medicamentosi, stresul si un mare numar de afectiuni digestive si nondigestive in care UD si UG apar cu o frecventa mai mare decat la populatia martor.

FACTORII ETIOPATOGENICI INCRIMINATI IN ULCEROGENEZA

1. FACTORI DE MEDIU:

- regim alimentar (produse de grau, orez, lapte, cafea)

- alcool

- fumat

- medicamente: ac. acetilsalicilic, corticosteroizi, antiinflamatorii nonsteroidice

- stres

2. FACTORI INDIVIDUALI:factori genetici , afectiuni digestive nonulceroase si extradigestive care favorizeaza aparitia ulcerului

FACTORII DE  MEDIU

Regimul alimentar, prin aspectele sale in special calitative, a fost incriminat in ulcerogeneza. Consumul de produse de orez este un factor favorizant deoarece populatiile la care orezul constituie principalul aliment au de cinci ori mai mare incidenta de ulcer decat populatiile si leguminoasele, au actiune protectoare prin continutul lor in fibre dietetice si substante liposolubile protectoare, de tipul vitaminei U.

Consumul de lapte nu influenteaza inciden|a ulcerului. Consumul de cafea produce hiperaciditate prin cofeina si produsele rezultate din boabele de cafea prajite. Desi nu sunt date concludente care sa ateste incidenta crescuta a ulcerului la consumatorii de cafea, totusi se recomanda stoparea cafelei in timpul perioadelor de activitate

Consumul de alcool poate interveni in ulcerogeneza prin stimularea secretiei acidopeptice, prin agresarea directa a mucoasei gastrice si duodenale datorita ruperii sistemelor de aparare a acesteia (gastrita alcoolica) precum si prin inducerea cirozei hepatice sau pancreatitei cronice. Datele asupra relatiei alcool-ulcer raman totusi neconcludente si interzicerea alcoolului este justifi-cata in timpul perioadelor de activitate a bolii.

Fumatul. Incriminarea fumatului in ulcerogeneza este categoric concludenta deoarece acesta este asociat cu incidenta crescuta de ulcer iar frecventa ulcerului la fumatori se coreleaza pozitiv cu durata fumatului. In plus s-a dovedit ca la fumatori vindecarea ulcerului este intarziata si recurentele sunt mult mai frecvente decat la nefumatori. Fumatul intervine prin anularea mecanismelor inhibitorii ale secretiei acide gastrice si scaderea secretiei alcaline pancreatice.

Medicamentele favorizeaza ulcerogeneza fie prin mecanism direct asu­pra celulelor mucoasei gastrice si duodenale, fie prin inhibitia si diminuarea mecanismelor de aparare.

Acidul acetilsalicilic (AAS) este incriminat in special in producerea UG. Aproximativ 25% din bolnavii cu artrita reumatoida tratati cu aspirina prezinta UG si o incidenta  aproximativ egala este raportata si la bolnavii cu cardiopatie ischemica la care aspirina se administreaza profilactic. Actiunea AAS in ulcerogeneza este directa si indirecta. Actiunea directa se produce atunci cand pH-ul gastric este foarte scazut iar AAS, ca un acid slab, ramane nedisociat si patrunde prin membrana apicala a celulelor mucoasei gastrice. In mediul slab alcalin al citoplasmei el disociaza punand in libertate H+; in aceasta stare nu mai poate difuza prin membrana celulara, fiind "incarcerat" in celula. Actiunea indirecta se face prin inhibitia ciclooxigenazei si blocarea sintezei prostaglandinelor E2, F2, V.

Antiinflamatoriile nonsteroidiene (AINS) produc leziuni ale mucoasei gastrice si duodenale, dar sunt mai putin agresive decat AAS. Argumentele rolului ulcerogen al AINS sunt de ordin epidemiologic si clinic. Pacientii cu tratament de lunga durata cu AINS au o rata de prevalenta a UG intre 8-17% si a UD intre 1-8%. Actiunea se produce prin blocarea sintezei prosta-glandinelor si diminuarea mecanismelor de aparare.

Corticosteroizii. Frecventa ulcerului este semnificativ mai crescuta la pacien|ii care sunt tratati cu corticosteroizi (CS) in doza mai mare de 1 g de hidrocortizon pe zi (sau cu echivalentul acestuia), in special daca se administreaza pe cale orala. Inhiband sinteza de prostaglandine, CS actioneaza prin scaderea cantitativa si calitativa a stratului de mucus protector.

StresulExista suficiente date care demonstreaza cresterea incidentei ulcerului in diferite tipuri de stres. Se considera insa ca actiunea ulcerogena a stresului depinde de existenta unor conditii favorizante privind cresterea factorilor agresivi clorhidropeptici (populatie crescuta de celule parietale, hiperpepsinogenemia) sau scaderea conditiilor de aparare a mucoasei gastro-duodenale.

FACTORII  INDIVIDUALI. FACTORI GENETICI

Interventia unor factori genetici in etiopatogenia ulcerului este argumentata de agregarea familiala, prezenta ulcerului la gemeni si existenta unor markeri genetici. Agregarea familiala este atestata de numarul mare de bolnavi cu ulcer care au istoric familial (20-50%), iar frecventa ulcerului este de 2-3 ori mai mare la rudele de gradul I ale ulcerosilor decat la lotul de control.

Prezenta ulcerului la 52,6% dintre gemenii monozigoti fata de 35,7% la dizigoti pledeaza pentru existenta factorilor genetici in patogenia unor ulcere, in interactiune insa cu unii factori de mediu.

O asociere intre o trasatura stabilita ca fiind de natura genetica (mar­ker genetic), cu locus genetic bine definit, si prevalenta unei afectiuni la grupul populational in cauza atesta transmiterea genetica. S-a gasit astfel o crestere a frecventei grupului sanguin 0 la pacientii cu ulcer duodenal. Jumatate din subiectii care nu secreta antigenul de grup sanguin in saliva si sucul gastric (25% din populate) au ulcer duodenal. Coexistent starii de secretor de antigen de grup sanguin si a grupului 0 creste riscul de ulcer duodenal la 2,5.

Ulcerele cu caracter familial au o serie de particularitati care le diferentiaza de ulcerele fara caracter familial: apar la varste mai tinere (decada a Il-ade viata), se vindeca mai greu, cu rata mare de recidive, dau un mare procent de complicatii majore, iar tratamentul chirurgical se indica la un numar



Tur Virtual
Clinica Somesan - Tur Virtual
Vizitati acum in mod virtual Clinica Somesan
Contact
Adresa:
Aleea Mărăşti Nr. 1
Baia Mare, Maramures

Telefon:

Tel. 0751.229.475
Tel. 0362.415.521
Tel. 0362.415.535
Fax: 0362.415.540

Luni- Vineri: 7-20
Sambata: 7-15

(inclusiv Laboratorul de analize medicale cu eliberare rezultate in aceeasi zi)

Email:

office@clinicasomesan.ro
 
 
Activitate Stiintifica
» ACTIVITATE STIINTIFICA LA CLINICA SOMESAN
» PROGRAMUL MARAMEDICA 2015
» WORKSHOP ELASTOCONT - Baia Mare 13 septembrie 2014
» CONFERINTA DE PNEUMOLOGIE INSPIR - IASI 11 - 13 septembrie 2014
» SCOALA NATIONALA DE VARA - SUIOR 2014
» MARAMEDICA - Februarie 2014
 
Noutati
» CHESTIONAR SATISFACTIE CLIENTI
» ANGAJARE ASISTENTI MEDICALI
» PROGRAM DE SARBATORI - RUSALII
» SERVICII MEDICALE IN CONTRACT CU CASA DE ASIGURARI - valabile de la data de 1 aprilie 2017
» SERVICII DE MATERNITATE SI NEONATOLOGIE
» Eliberare permis auto si portarma
» CONSULTATII ENDOCRINOLOGIE
» CHIRURGIA OCHIULUI
» INTERVENTIE CHIRURGICALA IN PREMIERA - CHIRURGIA BARIATRICA
» TERAPIA LASER IN DERMATOLOGIE
 

Copyright © 2017 ClinicaSomesan.ro