La nivel mondial, accidentul vascular cerebral reprezintă una din cauzele principale de morbiditate şi mortalitate deoarece anual "ucide" cinci milioane de oameni şi provoacă dizabilităţi severe altor cinci milioane. Potrivit Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii în anul 2001 s-au înregistrat 5,5 milioane de decese prin accidente vasculare cerebrale şi anual circa 15 milioane de persoane supravieţuiesc unui accident vascular cerebral. Letalitatea prin accidente vasculare cerebrale este de 11% pentru femei şi 8,4% pentru bărbaţi. Studii prospective arată că această afecţiune creşte an de an, atât ca incidenţă cât şi ca prevalenţă, apreciindu-se de experţii Organizatiei Mondiale a Sănătăii, că accidentele vasculare cerebrale vor deveni până în anul 2030 principala cauză de mortalitate.
Cauzele accidentului vascular cerebral ischemic
AVC ischemic este cauzat de un cheag de sânge care blochează circulaţia sangvină a creierului. Cheagul de sânge se poate dezvolta într-o arteră îngustată care irigă creierul sau poate ajunge în arterele din circulaţia cerebrală după ce a migrat de la nivelul inimii sau din orice altă regiune a organismului.
Cheagurile sangvine apar de obicei ca rezultat al altor defecte din organism care determină afectarea circulaţiei sangvine normale, cum ar fi:
- rigidizarea pereţilor arterelor (ateroscleroza). Aceasta este cauzată de tensiunea arterială crescută, de diabetul zaharat şi de nivelul crescut al colesterolului sangvin
- fibrilaţia atrială sau alte aritmii cardiace (ritmuri cardiace neregulate)
- anumite afecţiuni ale valvelor cardiace, cum ar fi o valvă cardiacă artificială, o valvă cardiacă reparată, o boală cardiacă valvulară precum prolapsul de valvă mitrală sau stenoză (îngustarea) orificiului valvular
- infecţia valvelor cardiace (endocardita)
- un foramen ovale patent, care este un defect cardiac congenital
- tulburări de coagulabilitate a sângelui
- inflamaţie a vaselor sangvine (vasculita)
- infarctul miocardic
Deşi mai rar, tensiunea arterială scăzută ( hipotensiunea) de asemenea poate să cauzeze un accident vascular cerebral ischemic. Tensiunea arterială scăzută duce la scăderea circulaţiei sangvine la nivelul creierului; ea poate fi determinată de o îngustare sau o afectare a arterelor, de infarctul miocardic, de o pierdere masivă de sânge sau de o infecţie severă.
Unele intervenţii chirurgicale (precum endarterectomia) sau alte procedee (cum ar fi angioplastia) folosite pentru tratamentul arterelor carotide îngustate, pot duce la formarea unui cheag sangvin la locul unde s-a intervenit, cauzând ulterior un accident vascular cerebral.
Cauzele accidentului vascular cerebral hemoragic
Accidentul vascular cerebral hemoragic este cauzat de o sângerare în interiorul creierului (numită hemoragie intracerebrală) sau în spaţiul din jurul creierului (numită hemoragie subarahnoidiană). Sângerarea în interiorul creierului poate fi rezultatul unei valori crescute pe un timp îndelungat a tensiunii arteriale. Sângerarea în spaţiul din jurul creierului poate fi cauzată de ruperea unui anevrism sau de tensiunea arterială crescută care nu a fost ţinută sub control.
Alte cauze de AVC hemoragic, mai puţin frecvente, sunt:
- inflamaţia vaselor sangvine, care poate apărea în sifilis sau tuberculoză
Factorii care cresc riscul de accident vascular cerebral
Factorii de risc pentru un accident vascular cerebral pot fi modificati sau nu. Anumite afectiuni pot creste riscul de AVC. In cazul in care aceste afectiuni pot fi tinute sub control, riscul de AVC poate scadea.
Factorii de risc care pot fi controlati sunt:
- tensiunea arteriala crescuta (hipertensiunea) este al doilea factor de risc ca importanta dupa varsta
- diabetul zaharat. Aproximativ un sfert din persoanele cu diabet decedeaza prin AVC. Prezenta diabetului creste de 2 ori riscul de accident vascular cerebral din cauza
afectarii circulatiei care apare in aceasta boala.
- nivelul crescut de colesterol din sange poate duce la afectiuni ale arterelor coronare si la infarct miocardic, care la randul lor determina lezarea musculaturii inimii (miocardului), iar aceasta la randul ei poate determina cresterea riscului de AVC
- afectiuni ale arterelor coronare, care pot determina aparitia unui infarct miocardic si a unui accident vascular cerebral
- alte afectiuni ale inimii, precum fibrilatia atriala, endocardita, afectiuni ale valvelor cardiace, foramen ovale patent sau cardiomiopatie
- fumatul, inclusiv fumatul pasiv
- lipsa activitatii fizice
Diagnosticul de AVC este pus de către medic pe baza unei anamneze, a examenului obiectiv şi a unor explorări complementare. Pentru a afla dacă o persoană a avut un accident vascular cerebral, medicul va pune întrebări despre simptomele pe care le are persoana în cauză, despre istoricul său medical (alte AVC în antecedente, infarct miocardic, hipertensiune arterială, diabet zaharat, hipercolesterolemie), despre bolile altor membri ai familiei. Dacă pacientul ajunge la unitatea medicală inconştient, medicul va obţine aceste informaţii de la aparţinători (dacă acest lucru este posibil). Această parte de interviu cu pacientul presupune realizarea anamnezei.
Urmează o examinare fizică completă a pacientului. Medicul va constata starea de constienţă a bolnavului, va măsura tensiunea arterială, pulsul şi va examina inima, plămânii, muşchii şi nervii. Vor fi evaluate: forţa musculară, sensibilitatea la atingere, coordonarea mişcărilor, reflexele, memoria pacientului, vorbirea şi gândirea sa.
Coroborând anamneza cu examenul obiectiv medicul se orientează asupra unui diagnostic, în acest caz, existenţa unui AVC. Totuşi, diagnosticul final, de certitudine, va fi pus în urma unor examinări complementare, cu ajutorul CT (tomografie computerizată) sau RMN (rezonanţă magnetică nucleară). Cu acestea se obţin imagini ale creierului, care vor fi interpretate de specialişti şi vor confirma sau infirma diagnosticul de AVC. Investigaţiile sunt complet nedureroase, arată cu precizie zona din creier afectată şi ajută medicul să decidă care este cel mai bun tratament.
